"Eminescu, Biserica noastră cea de toate zilele" - la Cercul Militar

 În ciuda frigului şi a drumului greu practicabil din pricina zăpezii care s-a aşternut zilele acestea peste Cetatea Basarabilor, iubitorii de cultură au poposit miercuri seara în număr mare la întâlnirea culturală "Gânduri la început de seară", organizată la Cercul Militar de către prof. dr. George Baciu şi col. Laurenţiu Domnişoru. Mizând pe versul cu foc al lui Mihai Eminescu pentru încălzirea atmosferei, participanţii la şedinţa literară s-au lăsat purtaţi pentru două ceasuri pe făgaşul adânc al poeziei acestei personalităţi sclipitoare a literaturii române, în care Titu Maiorescu întrezărea o "covârşitoare inteligenţă". Desfăşurată sub semnul dorului de "poetul emblematic al românităţii", care i-a dăruit limbii române acea desăvârşire armonioasă nemaiîntâlnită până la el, întâlnirea a fost structurată în trei momente cheie.

Despre "geniul tutelar al spiritualităţii româneşti" (C. Noica)

Purtaţi de vocea inconfundabilă de narator a prof. Constantin Voiculescu, invitaţii au fost introduşi în premisele care au stat la baza decretării datei de 15 ianuarie ca Zi a Culturii Naţionale, în anul 2010. "Prin Eminescu, poporul român a dat măsura cea mai înaltă a puterii sale de creaţie. Amploarea şi profunzimea de necuprins a spiritului său au făcut din Eminescu chintesenţa spiritului românesc, <<expresia integrală a sufletului acestui neam>>, după cum spunea N. Iorga. Pentru literatura română, Eminescu a rămas reper necesar, etalon fundamental, punctul suprem de referinţă în istoria poeziei româneşti", a explicat acesta, amintind şi de afirmaţia cercetătoarei italiene Rosa Del Conte - "Cântecul său nu aparţine numai României, ci umanităţii şi lumii întregi". Urmărind parcursul literar al poetului, opera i-a fost descrisă ca fiind "cea mai vastă sinteză făcută de vreun suflet de român". 

În continuare, prof. Voiculescu a vorbit şi despre profilul spiritual, psihologic şi de cultură al românilor, care a dat naştere poeziei, doinei şi dorului, cu melancolia specifică prin care se transfigurează suferinţa, dar şi sentimentul duioşiei de care se leagă acesta din urmă, "un sentiment complex, cu nuanţe de la tristeţe la jale, de la compătimire la milă, de la surâs la plâns".

De vorbă despre marele poet

Cu o intervenţie intitulată "Eminescu este sufletul poporului român" a urmat prof. Lucian Costache, de la Colegiul Naţional "Ion C. Brătianu" din Piteşti, care a adus cu sine şi colecţia sa de paftale, medalioane şi timbre realizate cu diferite ocazii aniversare sau de comemorare a poetului naţional. La acestea s-a adăugat prezentarea unor cărţi vechi şi rare care - într-un fel sau altul - erau legate de Mihai Eminescu, unul dintre titluri datând încă din anul 1908. Itinerariul a fost încheiat cu o serie de citate din importanţi critici şi eminescologi din literatura română care s-au plecat înaintea geniului marelui poet.

"Eminescu, chipul infinitului din noi"

La rândul său, prof. Daniel Dejanu a trasat o paralelă între poetul naţional şi cel al "Cuvintelor potrivite", care scria că "îl simţim pe Eminescu în tot ce avem mai bun, în sensibilitatea noastră". "Poezia sa redă, parcă, imaginea lumii înzestrată cu toate dimensiunile prelungite până la limita lor cea mai îndepărtată sau, de ce nu, imagini fără limite, în imenistatea aceea infinită, a infinitului din noi", a spus acesta, făcând apoi trimitere la personajul masculin din "Luceafărul", tânăr aparent demonic, care reprezintă visul erotic al unei fete de împărat ce radiază de frumuseţe şi tinereţe. "Mintea lui Eminescu lucrează cu ideea originilor lumii", a spus prof. Dejanu, căci poetul este un veşnic stăpânit de ideea eternităţii. Întreaga analiză s-a axat cu precădere asupra textului plin de înţelesuri al celui mai lung poem de dragoste din literatura noastră.

Tabloul eminescian a fost întregit cu melodii folk oferite de elevii pregătiţi de prof. Cristian Matei, iar gazdele i-au tratat la final pe oaspeţi cu o ţuică fiartă, pentru a compensa frigul.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

fShare

Tweet