În statistica economică a Argeşului din 2016, Curtea de Argeş ocupă locul secund după Piteşti!

La finalul conferinţei de presă de marţi, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Liberali, Liviu Nicolae, ne-a pus la dispoziţie o situaţie privitoare la starea firmelor din judeţ şi din Curtea de Argeş. După cum v-am informat deja, la nivelul judeţului - potrivit datelor statistice pentru anul 2016 - erau înregistrate 17.841 firme active. Din total, 8.073 erau firme cu profit mai mic decât 0; 4.553 fără angajaţi, cu profit sub 0; 7.562 firme cu minim un angajat şi profit mai mic decât 0; 1.557 cu mai mult de 9 angajaţi, având cifra de afaceri mai mare de 500.000 euro şi profit care depăşea 2.000 euro; 306 firme cu peste 49 angajaţi, cifra de afaceri peste 500.000 euro şi profit mai mare de 2.000 euro; 6.863 firme cu 1 la 3 angajaţi. 

Dintre cele mai bine situate 306 firme argeşene, în ceea ce priveşte îndeplinirea unor criterii de performanţă, 137 erau din Piteşti, 23 din Curtea de Argeş, 18 - Câmpulung, 16 - Bascov, 13 - Mioveni, 11 - Argeşelu, 10 - Topoloveni şi 9 în Geamăna. O altă statistică, vizând 2.590 firme cu până la 9 angajaţi şi cu cifre de afaceri ce depăşesc 500.000 euro şi profituri de peste 2.000 euro, evidenţiază faptul că 1.201 dintre acestea erau din Piteşti. Distribuţia descrescândă se prezenta astfel: 165 în Curtea de Argeş, 155 în Câmpulung, 29 în Topoloveni, 23 în Costeşti, 7 în Mioveni şi restul în comunele judeţului. 

Aceste date statistice trebuie să fie interpretate de către specialişti. Oricum, este evident faptul că Oraşul Regal Curtea de Argeş nu poate fi neglijat ca forţă economică, mai ales dacă luăm în calcul posibilităţile reale de creştere în perioada următoare. Chiar dacă a pierdut multe dintre întreprinderile socialiste cu care se putea mândri cândva, acum se poate spune că s-a făcut o dură selecţie naturală prin economia de piaţă şi au rămas în picioare cele cu adevărat viabile. Potenţialul de expansiune nu este valorificat la valoarea sa şi este de ajuns să pomenim numai de cel turistic. Asta ca să nu mai luăm în calcul aşteptatul boom economic pe care-l poate aduce în zonă apariţia Autostrăzii Piteşti-Sibiu, coroborată cu posibilitatea de a păstra Transfăgărăşanul deschis tot timpul anului. Una dintre marile necunoscute în toată această ecuaţie rămâne în ce măsură firmele care dau sângele vital economiei ţării vor fi sau nu ajutate de autorităţile statului român...

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

 No No Hair Removal