Economisiți timp și bani abonându-vă la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!
Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.

Editorial AMOS NEWS - Ce au făcut cu banii noştri

 

Datoria României a explodat. Chiar dacă nu mai apelăm de acum încolo la bănci sau la fonduri de investiţii, în următorii ani, în unele cazuri în 30 de ani, urmează să restituim aproape 110 miliarde de euro. La care se vor adăuga dobânzile. Care sunt şi ele destul de ridicate. Dar cea mai dramatică realitate este că nu ştim ce au făcut cele două Guverne, Orban 2 şi jumătate şi Cîţu 1, cu aceşti bani. Nu se vede nimic. Chiar dacă te uiţi cu lupa. Au dispărut pur şi simplu. Am ajuns să ne îndatorăm cu un procent reprezentând 47,8% din Produsul Intern Brut. De acum încolo, dobânzile pentru ce urmează să mai împrumute statul român vor fi mult mai mari. Şi nu este deloc exclus ca, rând pe rând, băncile şi fondurile de investiţii să ajungă la concluzia că ne-au dat destul pentru a lega România de mâini şi de picioare în următoarele decenii. Şi să refuze să ne mai dea ceva. În mod normal, atunci când împrumuţi bani pentru a-i restitui fără să fii obligat să tai în carne vie, este obligatoriu să-i pompezi în economie în aşa fel încât morişca să se învârtă mai repede. Cu alte cuvinte, banii împrumutaţi trebuie să producă ceea ce se numeşte valoare adăugată. Este exact ceea ce nu se vede în România nici dacă te uiţi cu lupa.

Cu o sumă colosală, cum este aceasta de aproape 105 miliarde de euro, România ar fi putut ajunge în termen scurt o ţară super-educată, iar inteligenţa cultivată cu grijă şi înţelepciune a milioanelor de copii ar fi fost o garanţie solidă a prosperităţii viitoare. Iar această prosperitate ne-ar fi permis să restituim ceea ce am împrumutat fără să sângerăm. Sau am fi putut rezolva pentru mult timp de aici înainte problema transporturilor. Am fi avut suficiente autostrăzi, căi ferate moderne, mii de garnituri de tren, un transport maritim şi fluvial performant şi transporturi aeriene pe măsura unui stat civilizat european. Asemenea facilităţi înseamnă timp câştigat. Timp câştigat pentru deplasarea persoanelor şi a mărfurilor. Iar timpul înseamnă foarte, foarte mulţi bani. Am fi putut utiliza aceşti bani pentru a investi noi înşine în exploatarea uriaşelor zăcăminte de gaze naturale din platforma continentală a Mării Negre. Iar tot câştigul, care întrece de câteva ori investiţia, ne-ar fi revenit. Plăteam datoria fluierând. Şi pompam zi de zi în trezoreria statului bani care se puteau duce spre alte investiţii. Cu banii împrumutaţi am fi putut iriga întreaga agricultură românească, astfel încât să nu mai depindem de capriciile vremii. Iar recoltele obţinute ar fi satisfăcut cererea internă, scutindu-ne de importuri şi ne-ar fi permis să facem exporturi de produse agro-alimentare pe bani grei. Bani cu care am fi plătit datoriile, fără să ne găurim buzunarele de la pantaloni.

Dar mă opresc aici. Multe s-ar fi putut face cu banii împrumutaţi şi nu s-a făcut nimic. Dimpotrivă. Acum, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîţu, într-un adevărat număr de iluzionism, încearcă să le sugereze cetăţenilor că vom primi 80 de miliarde de euro pe tavă şi pe gratis de la Uniunea Europeană. Cele 80 de miliarde însă s-au subţiat. Şi s-au făcut 30. Şi nici 30 nu vor fi 30. Şi, în plus, cetăţenii trebuie să ştie că o parte dintre aceşti bani sunt de fapt contribuţia anuală a României la fondurile Uniunii Europene, contribuţie care este în creştere. Iar cealaltă parte a banilor reprezintă nimic altceva decât noi credite purtătoare de dobândă. Şi, fiindcă vorbim despre dobânzi, să mai precizăm că numai 3 miliarde de euro din cele aproape 105 miliarde, sunt datorii pe termen scurt. Grosul datoriilor e pe termen lung. Unele credite vor fi rambursate chiar şi pe parcursul viitorilor 30 de ani. Iar dobânzile plătite sunt colosale. Faceţi şi dvs. socoteala ce înseamnă 5% pe an la o datorie să spunem doar de 100 de miliarde. Înseamnă nici mai mult nici mai puţin decât 5 miliarde pe an. 5 miliarde de euro pe an înseamnă în 10 ani 50 de miliarde. În 20 de ani, ajungem cu dobânzile la nivelul datoriei de azi. Deci mai plătim în 20 de ani creditele încă o dată. Şi asta în condiţiile în care nu am utilizat banii în aşa fel încât să putem utiliza cu ajutorul lor beneficii care să întreacă datoriile. Cu alte cuvinte, le-am oferit ţara pe tavă creditorilor.

Cum se traduce afirmaţia de mai sus? Se traduce în felul următor. Generaţiile copiilor şi nepoţilor noştri vor trebui să-şi vândă forţa de muncă la un preţ mic, pentru a putea plăti datoriile statului român. Şi mă întreb dacă, în aceste condiţii, mulţi dintre copiii şi tinerii de azi nu vor prefera să părăsească definitiv România, pe care o percep din ce în ce mai mult drept un pământ pârjolit. Deja românii sunt campioni mondiali ai exodului de populaţie. Niciodată în istorie populaţia unui stat nu a pierdut atât de mulţi cetăţeni în condiţii de pace şi fără a fi existat vreo calamitate naturală. S-ar putea ca acest exod să fie doar începutul. În acelaşi timp, creditorii, cei care cu aparent atât de multă generozitate i-au dat bani lui Cîţu, când acesta era ministru al Finanţelor şi mai apoi, când a devenit prim-ministru, vor începe să pună condiţii din ce în ce mai dure. La fel cum procedează orice bancă cu orice persoană fizică, care se împrumută mai mult decât trebuie şi apoi începe să gâfâie. Iar aceste condiţii vor viza în mod negreşit bogăţiile solului şi subsolului României. Accesul cât mai facil la acestea. Iar ca asta să se întâmple, vor exista desigur condiţionări politice. Vom avea din ce în ce mai evident preşedinţi şi guverne marionetă. Colonizarea României va deveni făţişă. În aceste condiţii, mă întreb dacă nu care cumva uriaşele împrumuturi pentru care Florin Cîţu a refuzat să dea orice fel de explicaţie, fiind susţinut în această atitudine de preşedintele Klaus Iohannis, nu au fost cumva o operaţiune deliberată.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

 
 
Pin It

     Ți-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!