O istorie adevărată pentru generaţiile de azi şi de mâine: Festivalul de Folclor "Carpaţi", la 40 de ani...

În urmă cu 4 decenii, în august 1975, se inaugura la Curtea de Argeş prima ediţie a Festivalului de Folclor "Carpaţi", o manifestare devenită azi tradiţională, cu revărsare de frumuseţi folclorice, din ceea ce avea ţara mai bun şi mai autentic în materie de cântec, joc şi port popular. Din dorinţa sinceră de valorificare a folclorului autentic românesc, animatorii culturali ai Argeşului, de la Casa Creaţiei Populare (director Costin Alexandrescu, maestru coregraf Leonte Socaciu) şi Casa de Cultură "George Topîrceanu" (director Mihai Tiţa, coregraf Constantin Anduţă) au hotărât împreună organizarea unui festival folcloric naţional în Cetatea Basarabilor, oraş cu o bogată tradiţie culturală şi folclorică, în zonă existând câteva ansambluri de folclor cu rezultate de prestigiu. S-a profitat şi de faptul că la Casa de Cultură se înfiinţase din 1968 Ansamblul de Cântece şi Dansuri "Argeşul", cunoscut în ţară şi în străinătate pentru rezultatele sale remarcabile. 

Oameni cu suflete mari şi inteligenţă managerială

Instruit la început de maestrul Leonte Socaciu, apoi preluat, în 1975, de Constantin Anduţă, Ansamblul "Argeşul" avusese deja câteva ieşiri de succes peste hotare. În Germania (1970), în cadrul unui schimb bilateral cu Ansamblul Folcloric "Erbach" şi apoi trei ani la rând în Olanda: în 1971, la Festivalul Internaţional de Folclor de la Warfum, unde a obţinut "Medalia de Aur" şi în anii 1972 şi 1973, când a participat la două turnee artistice de mare succes, prin localităţi importante ale Olandei. Trebuie amintit că s-a găsit de la început înţelegere şi sprijin la Primăria Curtea de Argeş (primar Vasile Mohan şi viceprimar cu probleme de cultură Gheorghe Păceşilă), dar şi la conducerea Casei de Cultură, unde prof. Mihai Tiţa, un om cu mare deschidere spre cultura populară şi cunoscător al folclorului argeşean, a îmbrăţişat cu entuziasm această idee, intuind importanţa şi dificultatea unei astfel de manifestări pentru zona de nord a judeţului. Fiind şi directorul Ansamblului folcloric "Argeşul", prof. Mihai Tiţa s-a preocupat, în tandem cu instructorul coregraf Constantin Anduţă, de instruirea şi îmbunătăţirea repertoriului formaţiei Casei de Cultură, care urma să participe în concurs, pe scena Festivalului "Carpaţi", la un înalt nivel de performanţă. În regulamentul festivalului, conceput de Casa Creaţiei Argeş şi avizat de Casa Centrală a Creaţiei Populare, s-a stabilit ca dată de desfăşurare pentru prima ediţie luna august a anului 1975, cu desfăşurarea din doi în doi ani, pe stadionul orăşenesc din Curtea de Argeş, unde urma să se amenajeze o scenă de concurs. S-au trimis din timp invitaţii pentru ansambluri de cântece şi dansuri din toate judeţele ţării, pentru o întâlnire-concurs la Festivalul "Carpaţi", care să scoată în evidenţă în faţa spectatorilor frumuseţea de necontestat a folclorului românesc. În speranţa că manifestările vor fi la înălţime, festivalul a fost botezat "Carpaţi", pornind de la argumentul că în zona noastră se află cele mai înalte vârfuri ale alpilor mioritici. Dar, pentru susţinerea unei astfel de manifestări nu existau fonduri financiare disponibile, pentru cazarea şi masa participanţilor. Salvarea a venit tot de la domnul Mihai Tiţa, care s-a angajat să susţină din fonduri de autofinanţare toate cheltuielile pentru desfăşurarea festivalului. A fost ajutat, la prima ediţie, de viceprimarul Păceşilă, care a contribuit la popularizarea în întreprinderile oraşului şi la plasarea, prin sindicate, a unui mare număr de bilete de intrare vândute, pentru spectacolele din zilele festivalului. La ediţiile următoare, Casa de Cultură a fost ajutată pentru organizarea festivalului şi plasarea biletelor prin întreprinderi de doamnele Aurica Petrescu şi Elena Ioniţă, care au îndeplinit funcţii importante în administraţia locală. De asemenea, unele cadre didactice au fost antrenate în îndeplinirea rolului de gazde primitoare, care să însoţească formaţiile la cazare şi în cadrul manifestărilor.

Ediţiile dinainte de 1990

În perioada 1975-1989 s-au desfăşurat şapte ediţii ale Festivalului "Carpaţi". Primele cinci au avut loc pe stadionul cel vechi, situat în spatele Casei de Cultură. Deoarece, între timp, acesta a fost desfiinţat şi tribuna demolată, ediţiile din 1986 şi 1988 s-au desfăşurat la Curtea Domnească, pe ruinele vechilor palate, unde s-a amenajat o scenă pentru spectacole. Până în anul 1990, în toată perioada cât festivalul s-a desfăşurat numai în oraşul Curtea de Argeş, un rol deosebit din punct de vedere organizatoric l-a avut colectivul Casei de Cultură format din directorul Mihai Tiţa şi colaboratorii săi, profesorii Elena Tecău, Nina şi Daniel Dejanu. Până în 1990, festivalul a avut caracter competitiv, cele mai bune formaţii obţinând premii şi distincţii (cupe şi vaze, cu inscripţii semnificative, confecţionate la Întreprinderea de Porţelan de Menaj ARPO). Au fost premiate 82 ansambluri din ţară. "Argeşul" (maestru coregraf Constantin Anduţă, corepetitor acordeonistul Nelu Godei) a îndeplinit toate oficiile de formaţie gazdă, intrând în concurs numai spre final şi de fiecare dată cu o prestaţie deosebită, fiind premiat pe măsură. Trebuie remarcat că şi prin prestaţiile la Festivalul Folcloric "Carpaţi", Ansamblul "Argeşul", condus de maestrul coregraf Constantin Anduţă, a devenit unul dintre cele mai apreciate colective de gen din România. Palmaresul său este deosebit de bogat. A prezentat numeroase spectacole de înaltă ţinută artistică, atât în ţară, cât şi peste hotare, bucurându-se de un public numeros, de presă favorabilă, şi mai ales de aprecieri elogioase din partea specialiştilor. Îi amintesc pe artiştii de bază ai Ansamblului "Argeşul", care au participat la multe ediţii ale Festivalului "Carpaţi": soliştii Gigi Iordăchescu, Mioara Popa, Graţian Bădescu, Tudorel Boieru, Vasile Niţescu, Mioara Iatagan, Nelu Grigorescu, regretata Geo Glinaşti şi alţii. Dintre dansatorii cei mai vechi şi foarte activi, i-aş aminti, în primul rând, pe Constantin Anduţă, care la început a fost şi mare dansator şi, totodată, coregraful formaţiei, apoi băieţii Viorel Mitrea, Georgică Manga, Ilie Stelian, Marin Dobriţă, Puiu Tache, Mircea Ivănescu, Emil Dorobanţu, Vasile Grecu, Mihai Velea, Sandu Dragomir şi, bineînţeles, fetele Mioara Anduţă, Gabriela Anduţă, regretata Maria Răducă, Vali Surdu-Ghiţă, Eugenia Ivănescu, Gina Stănescu-Pungaru, surorile Doina şi Vali Cristescu, Carmen Puicănescu, Victoria Tache, Aurelia Mitel, Laurenţia Badea şi altele.

Din juriul concursurilor au făcut parte, de-a lungul anilor, personalităţi de prestigiu ale ţării, compozitori şi etnomuzicologi din Bucureşti, ca Ludovic Paceag, Constantin Arvinte, Gheorghe Oprea sau maeştrii coregrafi Theodor Vasilescu, Leonte Socaciu, Tiţa Sever, Dorin Oancea şi alţii. Dintre personalităţile judeţului şi ale oraşului nostru, care au ajutat prin autoritate, în virtutea funcţiilor deţinute, făcând parte şi din juriu, amintim pe Costin Alexandrescu, Maria Ciobăcel, Aurica Petrescu, Gheorghe Păceşilă, Elena Ioniţă, prof. Gelu Ciuculescu, Adriana Rujan, Constantin Cârstoiu şi alţii. Trebuie menţionat că ansamblurile folclorice din ţară, precum şi Ansamblul "Argeşul", prezentau periodic şi spectacole la căminele culturale din zonă, cu deosebire în comunele Domneşti, Stăneşti, Corbi, Valea Iaşului, Albeşti, Valea Danului, Tigveni, Muşăteşti, Galeş, Brăduleţ, Corbeni etc. Prin toate comunele, formaţiile s-au bucurat de săli arhipline, prezentând spectacole de succes, mult apreciate de sute de iubitori de folclor.

Istoria continuă

După anul 1990, Festivalul "Carpaţi" a devenit o manifestare de anvergură internaţională, dar fără caracter competitiv. Organizarea a fost preluată de către autorităţile culturale judeţene, în special de Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş, condus de prof. Costin Alexandrescu, coordonatorul întregii manifestări, care i-a antrenat şi pe specialiştii Dorin Oancea, maestru coregraf, Corneliu Lamba, instructor metodist şi alţii. La festival sunt invitate ansambluri folclorice, de datini şi obiceiuri din ţară şi din străinătate, grupuri reprezentative din Europa, dar şi din restul lumii, formaţii care vor participa la parade ale cântecului, dansului şi portului popular specific, la matinee folclorice în aer liber şi spectacole de gală în principalele localităţi ale judeţului: Piteşti, Câmpulung, Mioveni, Topoloveni, Curtea de Argeş. După 1990, manifestările s-au desfăşurat anual, de obicei în săptămâna premergătoare Sf. Sărbători "Adormirea Maicii Domnului" (15 august). Toate colectivele prezente la festival au primit trofee, plachete şi diplome de participare. După anul 2007, Festivalul Internaţional de Folclor "Carpaţi" a fost inclus în cadrul "Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului", iniţiate de Consiliul Judeţean Argeş. Aşa cum apreciază dl. Costin Alexandrescu, Festivalul "Carpaţi" atinge, prin deschiderea din 2007, a Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, "apogeul său, apropiindu-se din an în an de perfecţiune". S-au stabilit şi câteva funcţii onorifice, precum cea încredinţată maestrului coregraf Dorin Oancea, director şi prezentator al festivalului.

În 40 de ani de existenţă, s-au desfăşurat şapte ediţii naţionale şi 24 internaţionale. Ansamblul "Argeşul" din Curtea de Argeş, condus de regretatul maestru coregraf Constantin Anduţă, are la activ 31 participări, fiind cel mai activ din ţară. Trebuie menţionat că Ansamblul "Argeşul" a prezentat toate spectacolele acompaniat de Orchestra "Doina Argeşului" din Piteşti, cu care a colaborat de-a lungul anilor şi în turneele artistice de peste hotare. Un omagiu sincer trebuie să aducem maestrului coregraf Constantin Anduţă (care, din păcate, s-a grăbit să plece, la 6 mai 2015, pentru ultimul spectacol în lumea Stelelor!), precum şi sincere felicitări tuturor generaţiilor de dansatori ai Ansamblului "Argeşul", care au fost sufletul tuturor manifestărilor cultural-artistice de pe scena gloriosului Oraş Regal, în cei 40 de ani de vieţuire ai Festivalului "Carpaţi"! De la înfiinţare şi până în prezent, rolul hotărâtor în conceperea şi desfăşurarea Festivalului "Carpaţi" l-a avut Centrul Creaţiei Populare Argeş, care n-a precupeţit nici un efort pentru ca această sărbătoare a Argeşului să constituie un moment de referinţă în viaţa spirituală a acestor comunităţi umane pline de istorie şi tradiţii. Făcând o apreciere globală, atât a perioadei de început, cea naţională, şi mai ales a etapelor internaţionale, părerea unanimă este că, din punct de vedere organizatoric, al valorii interpretative, al impactului avut în faţa argeşenilor, dar şi al numărului spectatorilor români şi străini, festivalul a însemnat o mare sărbătoare culturală şi spirituală, de care au beneficiat toţi participanţii de pe meleagurile legendarului Manole.

Pin It