"Cestiuni arzătoare la ordinea zilei" în "Curtea de la Argeş"

Apariţia cu nr. 57 (8 din anul în curs) este una dintre cele mai incitante dintre toate cele de până acum. Şi asta deoarece pune în discuţie subiecte tulburătoare, care ar putea conduce spre largi dezbateri pe toate planurile. Ceea ce, la urma urmei, este absolut normal pentru acest gen de publicaţie culturală, care-şi îndeplineşte corect şi conştiincios menirea încă de la primul număr. "Posca. Isus şi ostaşii romani", de Ion Coja, deschide seria subiectelor de acest gen, iar politologul norvegian Johan Galtung ne pune prin "Studiile de viitorologie şi viitorul" în faţa realităţii mileniului trei, pornind de la o analiză a celui precedent, dominat de temeri (justificate, de altfel), care-şi găsesc continuarea logică. Şi care impune futurologia cel puţin ca instrument de lucru, după ce şi-a dovedit valabilitatea de-a lungul unui lung şir de ani. Cristian Bădiliţă, fascinant ca de obicei, ne tulbură nu atât prin erudiţia sa, cât mai ales prin luciditatea cu care analizează textele biblice, descifrându-le pentru profani, într-un al doilea episod al documentatului material "Reflecţii despre Evanghelia lui Luca - Un episod din adolescenţa lui Isus". Ştiaţi că armenii au canonizat recent 1.500.000 victime ale genocidului turcesc din 1913? Aflăm asta din "Veniţi de luaţi lumină!", sub semnătura marelui suflet românesc care este academicianul de peste Prut, Nicolae Dabija, în evocarea suferinţelor slujitorilor lui Dumnezeu în timpul comunismului, pe ambele maluri ale acestui râu ce-i desparte pe fraţi, apropiindu-i numai prin suferinţă. În ciclul "Istoria de lângă noi" avem materiale remarcabile - "Bisericile oropsite ale Transnistriei" (Marian Nencescu), "Note despre templieri" (Radu Ştefan Vergatti), "Cu Mihai Şora despre Piaţa Universităţii" (Cătălin Mamali) şi "De la Antim la Schitul Maicilor" (Constanţa Vaida Haliţă, Dragoş Vaida). Remarcabilă sunt şi lucrările "Restaurarea conacului de la Goleşti", semnată de Filofteia Pally, "Aspecte privind conservarea-restaurarea icoanei pe lemn" de Malvine Mocenco şi "Biserica din Miroşi, Argeş", de Sidonia Teodorescu (toate din ciclul "Patrimoniu argeşean"). Fără contribuţia Paulei Romanescu ("Maruca cea Cantuzino, prinţesa Enescu") sau a fostului diplomat Ion Pătraşcu ("Nicolae Milescu Spătarul") revistei parcă i-ar fi lipsit ceva, dar cu toţi ceilalţi se rotunjeşte frumos şi obligă la o citire atentă şi la meditaţie, pentru că lectura nu este una de vacanţă, care trebuie savurată ca o hrană spirituală, de la lună la lună...

 

Pin It