CULA SULTĂNICA ŞUICI

Amplasată pe malul Topologului, Cula Sultănica din Şuici fusese înălţată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, de vreme ce, în cursul călătoriei sale din anul 1747, mitropolitul Ţării Româneşti, Neofit, consemna, cu referire la această localitate, următoarele: "Am trecut râul spre apus şi am mers la casele lui Ştefan căpitan Balotă. Are case mari de piatră şi culă de zid naltă pentru hoţi.".

Monumentul în forma actuală a înregistrat trei faze constructive: faza iniţială - reprezentând edificarea nucleului edificiului, tip culă; etapa intermediară - constând din adăugarea ieşindurilor de pe laturile de nord-est şi sud-est şi etapa finală, marcată prin adăugarea aripei sud-vestice. Nucleul originar prezintă ziduri masive şi bolţi semicilindrice, caracteristice secolului al XVIII-lea. Prin completările efectuate în secolul al XIX-lea, planul edificiului capătă contururi cruciforme, partea centrală constituind-o cula propriu-zisă. Accesul în interior este posibil prin ieşindul de nord-est al construcţiei, unde se află şi scara de lemn spre etaj. Ieşindul sud-estic prezintă un zid străpuns de trei arcade la parter, iar la etaj se află o singură cameră. Nucleul culei a fost rezervat camerelor de locuit, dintre care două sunt boltite semicilindric, la parter şi una - la etaj. Aspectul fortificat al clădirii este subliniat de meterezele existente şi de reminiscenţele altora înzidite. Un brâu exterior în formă de tor şi o ornamentaţie interioară în stucatură la plafoane constituie elemente simple de decor arhitectural.

Aparţinând iniţial familiei Brătienilor, cula din Şuici a devenit proprietatea Sultanei Tigveanu, care, efectuând pe cheltuiala sa lucrări de extindere a spaţiului masivei construcţii, va fi intim legată cu imaginea acesteia, localnicii asociindu-i numele "ctitorei de refacere" cu originala ei locuinţă. Cula Sultănica a avut, printre deţinătorii succesivi, pe Alexandrina, nepoata Sultanei, căsătorită cu renumitul fizician Constantin Miculescu şi, ulterior, pe fiica lor, Violeta, soţia inginerului N. Adrian, care a fost silit să cedeze cula statului comunist, în anul 1949.

În perioada anilor 1971-1980, în Cula Sultănica a fost organizat din proprie iniţiativă de către medicul veterinar Eftimie - un colecţionar avizat, pasionat de istorie - "Muzeul etnografic al Văii Topologului", cu un patrimoniu divers, format din remarcabile piese de port popular, textile de interior caracteristice zonei, unelte specifice unor ocupaţii tradiţionale, mobilier ţărănesc, roţi imense de car, un teasc rudimentar de ulei, documente, dar şi obiecte cu caracter memorial evocând pe fizicianul Constantin Miculescu - înmormântat în localitate.

Cula a fost considerabil afectată de seismele din anii 1940, 1977 şi 1986, fiind actualmente într-o stare accentuată de degradare: structura de rezistenţă este parţial compromisă, acoperişul din şindrilă de stejar distrus, tâmplăria dispărută. Se impuneau măsuri urgente de consolidare şi restaurare a monumentului, pentru a fi salvat de la o distrugere iminentă, pe care aflăm cu bucurie, autorităţile locale le execută pe baza unui proiect acceptat la finanţare. 

 

Pin It