Reper istoric - 23 februarie 2021

23 februarie 1633 - Înalta Poartă îl recunoaşte pe Matei Basarab drept domn al Ţării Româneşti. Matei Basarab (uneori şi Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni - d. 9 aprilie 1654) a fost domnul ţării Româneşti între 1632 şi 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit şi a refăcut o seamă de lăcaşuri de cult. Sfârşitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorităţii domneşti în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Şerban. Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală, de închegare a unei şcoli artistice, fără de care "explozia" brâncovenească nu ar fi fost posibilă. A fost un adevarat "Mecena", un protector al culturii, sprijinitor al ortodoxiei, militând pentru păstrarea nealterată a tradiţiei ortodoxe. Toate aceste însuşiri ale sale vor contribui la consacrarea suveranului ca cel mai mare ctitor ortodox al poporului român, un adevărat patron al bisericii. Mitropolia Ţării Româneşti a beneficiat de danii de sate şi imunităţi fiscale şi de sprijinul domniei pentru refacerea bisericilor. Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epocă de fervoare religioasă şi dezvoltare culturală aşa cum o arată numărul foarte mare de ctitorii voievodale şi boiereşti. Matei Basarab a ridicat de la temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât şi la Muntele Athos, precum şi pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin şi la Şistov. Dacă Ştefan cel Mare a zidit 45 de biserici şi mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurescu). În 1645, Matei Basarab a plătit taxele pentru întreg muntele Athos. El a fost cel care a adus o contribuţie majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească, în viaţa oficială, religioasă şi civilă. El a introdus prima legislaţie scrisă: "Pravila mică" (tipărită la mănăstirea Govora, 1640), care a fost tradusă din limba slavonă de către Moxa, precum şi "Îndreptarea legii" (Târgovişte, 1652). Organizarea armatei a beneficiat de o atenţie specială din partea voievodului, efectivele ajungând la 40.000 de ostaşi. Totodată, Matei Basarab dispune construirea unor noi fortificaţii. De remarcat rămân şi cele 3 războaie câştigate împotriva domnului Moldovei, Vasile Lupu, care se încăpăţâna să revendice tronul lui Matei Basarab. Tot Matei Basarab (1632-1654) a fost iniţiatorul şi comandantul general al Ligii antiotomane, constituită din ţările Române, Polonia şi Rusia. Matei Basarab nu s-a bucurat multă vreme de linişte deplină. Bătrâneţea şi o rană căpătată la Finta, o răscoală a seimenilor (lefegii străini) şi a dorobanţilor, i-au grăbit sfârşitul. A fost înmormântat la Târgovişte, de unde a fost mutat în 1658 la ctitoria sa - Mănăstirea Arnota - de către un sobor de preoţi, în frunte cu patriarhul Macarie al Antiohiei şi secretarul acestuia, cărturarul Paul de Alep, care se aflau atunci în ţara Românească.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

 
Pin It