Poveşti, pasteluri şi tradiţie îmbinată cu istorie, la Cercul Militar

De la "Gânduri la-nceput de seară" la "Suflet românesc", tradiţionala întâlnire plurivalent-culturală găzduită lunar de Cercul Militar a căpătat, de-a lungul celor 3 ani de la debut, o notorietate incontestabilă, validată de calibrul invitaţilor şi, totodată, de acela al membrilor clubului. Dincolo de acest aspect vital pentru garantarea succesului şi durabilităţii unei astfel de manifestări, se remarcă, de fiecare dată, grija deosebită a organizatorilor (prof. dr. George Baciu şi col. rtg. Laurenţiu Domnişoru) în ceea ce priveşte "oferta" programului, dar şi interesul participanţilor de a contribui calitativ la activitate, mai ales din punct de vedere literar-artistic. Şedinţa din luna februarie, prima derulată sub noul nume, care i-a fost atribuit în urma unei "înfieri" a întâlnirii de către Revista "Suflet românesc" (redactor şef, prof. dr. George Baciu) recent înfiinţată, a pus laolaltă mai multe elemente de cultură naţională, abordările mergând, concentric, de la istoria neamului, credinţa străbună şi sărbători tradiţionale româneşti, la literatura contemporană argeşeană şi, pătrunzând adânc în specificul meleagurilor noastre, au ajuns până la una dintre cele mai vechi preocupări ale românului păstrate până astăzi - arta sculpturii lemnului. Peste toate acestea au răsunat partituri oferite de elevele Patricia Bădiţă şi Alesia Arine, pregătite de prof. Cristian Matei, care, întrucât februarie este considerată "Luna iubirii", au interpretat câteva melodii de dragoste din repertoriul soliştilor români.
Aşadar, în cadrul Clubului Iubitorilor de Cultură din Ţara Argeşului şi Muscelului, cel dintâi la cuvânt a fost prof. Constantin Voiculescu, expunerea sa privind "Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români", accentul fiind pus asupra preţuirii şi conservării sărbătorilor autohtone, moştenite de la înaintaşi, cu îndemnul de a refuza importul de tradiţii străine, care nu ne reprezintă. Diaconul George Mitrache (redactor şef al revistei de atitudine cultural-civică "Glasul Iubirii) a continuat cu o prelegere cuprinzătoare despre sărbătorile creştineşti ale lunii februarie - "Întâmpinarea Domnului", "Sf. Mc. Haralambie şi Sf. Mc. Valentina" şi "Întâia şi a doua aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul" - şi însemnătatea lor pentru creştin-ortodocşi.
Partea "de mijloc" a întâlnirii - adică miezul! - a cuprins două momente editoriale avându-le ca protagoniste pe col. (r.) Rodica Nicolae şi dr. pediatru Mihaela Aritina Ionescu. Prima semnează cartea "Poveştile Marianei", dedicată surorii sale, pasionată de poveşti - atât să le asculte, cât şi să le spună mai departe. Mihai Eminescu spunea: "Poate că povestea este partea cea mai frumoasă a vieţii omeneşti... cu poveşti ne leagănă lumea, cu poveşti ne adoarme... Ne trezim şi murim cu ele", iar Rodica Nicolae, inspirată de sora sa, ea însăşi cu o poveste de viaţă aparte, pare să fi înţeles exact că lumea, pentru a fi mai frumoasă şi mai suportabilă, are nevoie de poveşti - nu doar pentru copii, ci şi pentru cei mari - părinţi, bunici... Volumul, în format de tip A4, ilustrat color, cuprinde 10 texte relatate într-un limbaj accesibil pentru toate vârstele, cu titluri atractive, dinamica lor fiind generată de dialogul dominant între cele două moduri de expunere cunoscute. Rodica Nicolae oferă poveşti adaptate la contextul modern al epocii, numai că păstrează în ele atmosfera aceea a unei lumi aparte de odinioară. Autoarea se leapădă de formă, pune accentul pe conţinut şi, vrăjindu-l prin cuvinte, îl face pe cititor să "vadă", să uite pe moment de trecerea timpului în care se află şi să trăiască în capsula pe care o zugrăvesc poveştile sale, oferindu-i stare de spirit, senzaţii şi aventură. Cu cât citeşte mai mult, cu atât resimte dorinţa ca povestea să continue până ce găseşte acel "altceva" pe care îl caută, la final "alegându-se" mai bogat, atât în zâmbete, cât şi în învăţături. Fiindcă poveştile Rodicăi Nicolae au, printre rânduri, şi o morală, ceva pentru viaţă, care să te facă să te întorci la ele iar şi iar... Iar cum binele învinge de fiecare dată, acest aspect îi dă cititorului o notă de pozitivism - ceea ce este, până la urmă, scopul în sine al unei poveşti!... Cartea a fost prezentată de prof. Valentina Domnişoru, prof. Cezar Bădescu şi prof. Aurelia Corbeanu.

Volumul de versuri intitulat "Pasteluri" al dr. Mihaela Aritina Ionescu este, mai înainte de orice, o provocare pentru publicul cititor de a-şi pune la încercare experienţa literară în materie de poezie. Cum face asta? Ei bine, textele sale sunt pline de trimiteri livreşti (în strofele sale se regăsesc câte un vers sau o sintagmă dintr-o poezie clasică) numai că, în generozitatea sa, autoarea a oferit "cheia" pentru a fi înţelese şi interpretate. Dr. Ionescu scrie postmodern, s-a detaşat total de manierismul poeţilor clasici şi cultivă stilul de versificaţie inovativ. Însă, deşi pare ermetică, autoarea transmite, atât prin formă, cât şi prin conţinut, mesaje care conturează în substratul liric aspecte din realitatea lumii profane, intersectate, ici şi colo, cu străfulgerări din lumea sacră. Versurile sale sunt grupate pe teme, iar limbajul abordat este unul "studiat", cu mici explozii de expresivitate care-i dau concentraţie şi sonoritate poeziei, dar fără a cădea în dicteu, şlefuite, dar fără obsesii stilistice. Cumva, volumul dr. Mihaela Aritina Ionescu pare să redea, ca un ecou, vuietul acestei lumi, de la cele laice până la cele sfinte. Volumul a fost prezentat succint de prof. dr. George Baciu, iar câteva poezii au fost recitate de prof. Valentina Domnişoru.
În final, meşterul Ion Rodoş de la Nucşoara, supranumit "poetul lemnului", a vorbit despre tradiţia sculpturii în lemn, amintind de "Cocoşul de Nucşoara" şi aducând înaintea publicului "Istoria Daciei în şapte linguri" - lucrarea de patrimoniu pe care v-am prezentat-o la vremea potrivită într-o ediţie a ziarului nostru. Maestrul a venit cu o variantă mitizată a războaielor daco-romane, personajele istorice care au marcat această perioadă a formării poporului nostru căpătând valenţe de eroi legendari. Obiectele au fost expuse pentru a fi atinse şi observate îndeaproape. După câteva dialoguri cu asistenţa, întâlnirea s-a încheiat tot în note poetice, cu câteva recitări din partea prof. Elena Eşanu-Şerbănescu. Următoarea întâlnire va avea loc pe 4 martie şi va fi dedicată celebrării femeii!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It