Despre libertate şi libertinism

În raport cu societatea, libertatea a fost şi trebuie interpretată ca fiind "necesitate înţeleasă", ca o expresie a determinismului social. Numai pe temeiul cunoaşterii necesităţii, a legilor sociale obiective, oamenii pot acţiona pentru înfăptuirea intereselor şi a năzuinţelor proprii. O societate este guvernată de reguli şi de norme pe care oamenii trebuie să le respecte în activitatea lor practică. Respectarea şi apărarea normelor constituie modul fundamental de a asigura libertatea individuală şi socială a tuturor oamenilor şi, în acelaşi timp, progresul social şi convieţuirea armonioasă. Încălcarea unor reguli sau norme sociale de către unii indivizi duce în mod inevitabil la încălcarea libertăţii individuale sau colective a semenilor. Când oamenilor li se dă libertatea de a-şi manifesta nestingherit firea şi părerile, ei uzează de această "libertate" într-un mod pasional şi exacerbat, prosteşte, generând spectrul unei anarhii sociale, mai ales că spiritul existenţial al oamenilor de pretutindeni şi de oricând este gregarismul, instinctul care îndeamnă pe oameni să acţioneze la fel ca ceilalţi, pierzându-şi astfel individualitatea. Oamenii educaţi şi cuviincioşi au nevoie, în viaţa de zi cu zi, mai degrabă, de ordine, de cultură, de înţelegere şi respect între ei, de voie bună, decât de ceea ce unii numesc libertate.
Libertatea individului trebuie corelată cu libertatea celorlalţi, a întregii societăţi. Expresii de felul "Sunt liber şi fac ce vreau" aparţin unor indivizi neinstruiţi şi lipsiţi de cuviinţă. Liberă este persoana a cărei comportare este în concordanţă cu legile care guvernează existenţa fizică, socială şi psihică a omului. Libertatea fiecărui om se extinde până la limita în care începe libertatea celorlalţi. Libertate nu înseamnă a face fiecare individ ce vrea şi cum vrea şi nu se poate întemeia prin încălcarea drepturilor celorlalţi. Libertatea trebuie să aibă limite morale, prin stăpânirea instinctelor. Din păcate, mulţi cetăţeni nu cunosc conţinutul noţiunii de libertate, iar alţii îl denaturează în mod intenţionat, din interese meschine. În comportamentul oamenilor, determinant este criteriul axiologic (al valorilor morale) după care trebuie să se orienteze individul în alegerea unei decizii sau a alteia într-o acţiune. De aici decurge necesitate unei permanente instrucţii şi educaţii în familie, în şcoală, în societate. De aici decurge şi rolul mass-mediei, cu deosebire al televiziunii.
În procesul de formare a caracterului, un rol important îl au valorile pe care le impun şi le cultivă familia, şcoala, mediul sociocultural, societatea în ansamblul ei. E vorba de valorile superioare după care omul trebuie să se călăuzească în viaţă: valorile credinţei, etice, estetice şi gnoseologice (ale adevărului). În ultimii 20 de ani n-am auzit la niciun post de televiziune vorbindu-se despre asemenea valori, fie prin dezbateri, fie tangenţial. În schimb am auzit - culmea - despre o nouă valoare superioară spre care tind unii sau unele: sexi (trebuie să fii sexi; vrea să fie sexi etc).
Şi mai denaturat, mai prost şi mai abuziv interpretat este conceptul "drepturile omului". Prin acest concept sunt recunoscute dreptul la viaţă, la libertate, la securitatea persoanei, la egalitate în faţa legii, la libertăţi politice, la muncă, la învăţătură, la odihnă etc. Dar în numele acestui concept, atât de trâmbiţat şi rupt de realităţile fiecărui popor, se justifică toate pornirile instinctuale şi cele mai aberante mutaţii genetice ale oamenilor (a se vedea parada homosexualilor), ajungându-se la dezmăţ, la un "haos al drepturilor". Prin prozelitismul sectelor eretice şi satanice, prin liberalismul excesiv sunt puse în primejdie toate componentele neamului, în primul rând cea spirituală. Filmele de cel mai prost gust, mai ales producţii S.U.A. (horror, erotic, dramă, acţiune, thriller) preluate la grămadă pe toate posturile TV şi la ore de vârf, chiar şi în zile de sărbători naţionale, revistele cu imagini de la un erotism exagerat la pornografie au devenit hrana spirituală pentru multe generaţii de adolescenţi şi tineri. Stâlcirea limbii naţionale prin introducerea şi folosirea unor barbarisme şi cultisme, mai ales din limba engleză duce la ameninţarea componentei noastre culturale. Pentru a nu fi acuzat de exagerare, amintesc doar câteva dintre aceste americanisme: job, O.K., weekend, imitaţiile ridicole după filme americane, privind modul de a aplauda, de a râde, de a cânta şi de a dansa. Este ameninţată şi componenta biologică a neamului prin consumul excesiv de alcool şi de droguri, mai ales de către adolescenţi şi tineri, prin abandonarea unor copii de către părinţi, prin infracţiuni de tot felul. Toate aceste nenorociri sunt mediatizate cu insistenţă, mai ales de posturile TV (pentru a le creşte cota de audienţă, chipurile).
În ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor, de la toate nivelurile, se observă cu uşurinţă că multe dintre acestea se luptă cu consecinţele unor fapte reprobabile, nu cu cauzele care au generat asemenea fapte, uitând de adevărul exprimat într-o cunoscută maximă latină: "Durante causa, durat effectus". Din respect pentru cititori, amintesc şi câteva cugetări ale unor oameni celebri despre libertate şi despre drepturile omului. Scriitorul francez Balzac spunea: "O libertate fără limite ucide libertatea". P. Langevin (fizician francez) afirma: "Nu există libertate în dezordine şi ignoranţă". Să reţinem că filozoful şi logicianul Nae Ionescu condamna ferm utilitarismul - concepţie care consideră că utilul este principiul tuturor valorilor; ceea ce este util este şi moral. Nae Ionescu afirma că utilitarismul "covârşeşte orice gând nobil". Ca fiinţă socială, omul îşi depăşeşte natura sa biologică şi intră în imperiul culturii făurite de înaintaşi, contribuind şi el la dezvoltarea acesteia. În societate, omul trebuie să se călăuzească după valorile superioare enunţate mai sus: ale credinţei, ale adevărului, binelui şi frumosului şi nu după interese pecuniare. Pasiunea pentru valorile superioare conferă un sens superior propriei existenţe. În schimb, goana frenetică după bani, după plăceri de tot felul, are consecinţe nefaste pentru om, întrucât duce la subjugarea spiritului şi de aici la o lume a instinctelor şi a patimilor de tot felul, a dezmăţului şi a şantajului, a corupţiei şi a prostiei. Îndreptarea se poate realiza numai prin impunerea legilor de drept, concomitent cu însuşirea şi respectarea normelor morale. Acestea se pot realiza prin educaţie permanentă, prin modele exemplare, dar şi prin măsuri coercitive, atunci când e cazul. Mai precizez că valorile superioare după care trebuie să se călăuzească omul în viaţă, asigurându-şi libertatea şi înfăptuirea idealurilor se formează şi se cultivă numai pe fondul nostru naţional, prin cultură şi educaţie. Nu se importă de aiurea!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It