ISTORII NECUNOSCUTE: Jaful organizat al trupelor de ocupaţie a României între 1916 şi 1918

Reluăm astăzi povestea jafului la care au fost supuse teritoriile ocupate din România de către trupele de ocupaţie în timpul Primului Război Mondial, pornind de la cartea istoricului Virgiliu N. Drăghiceanu - "707 zile sub cultura pumnului german". Apărută iniţial sub formă de foileton în ziarul "Neamul românesc" (în perioada 29 ianuarie-7 august 1919), la începutul lui 1920, Editura "Cartea Românească", strângea într-un volum de 368 pagini aceste date care impresionează şi după aproape un veac. Trupele de ocupaţie - germane, austro-ungare, bulgare sau turceşti nu s-au sfiit să facă prăpăd pe unde au trecut. Jaful sistematic a fost practicat însă de către germani, care şi-au adus în România specialişti în eficientizarea "rechiziţiilor". Şi n-a fost vorba numai despre produse agricole sau despre cele petroliere, ori alte resurse ale subsolului, precum cărbunii, ci chiar despre profanarea unor locuri sfinte, de unde s-au furat piese de valoare istorică inestimabilă.

 

Resurse pentru Puterile Centrale

 

Recoltele au fost în atenţia trupelor invadatoare încă din primele ore ale ocupaţiei. Komandaturile agricole germane au inventariat culturile agricole, silozurile şi au organizat în regim de urgenţă transportul acestora la destinaţiile ordonate. Oficial, până în iulie 1917 se vor căra cam 1 milion tone, cantitate care este discutabilă, având în vedere datele diferite oferite de documentele germane şi austriece. Dar constatările dintr-un astfel de document ne scuteşte de orice comentarii: "Întreaga recoltă pe 1916, exportată în Germania şi Austria asigură azi unui german existenţa pe 37 zile, iar unui austriac pe două luni". (...) "În ţară se pompează ziua şi noaptea. Producţia minelor de lignit o va întrece pe cea din timp de pace; sondele ce fuseseră arse sau astupate în timpul retragerii, vor fi repuse în activitate şi vor da, până în iulie, 147 vagoane zilnic". 

Nici pădurile n-au fost scutite de tăieri la ras în unele zone; lemnele bune au fost exportate în Germania sau Turcia, iar tot ceea ce nu merita efortul, era transformat pe loc în mangal. Tăieri s-au făcut şi în parcurile unor oraşe, iar ilustrative sunt cele din Trivale, de la Piteşti. În atelierele din Azuga, Buşteni, Câmpulung, Fieni sau Sinaia fierăstraiele "cântau" zi şi noapte, prelucrând lemnul pentru obiecte de mobilier, butoaie, putini, lăzi ş.c.l.

 

Jaful pieselor istorice şi profanarea locurilor sfinte

 

"La Cozia e pângărit mormântul marelui Mircea-Vodă, la Dealul - craniul lui Radu-Vodă, care fu luat drept cel al lui Mihai Viteazul, simbolul idealurilor pentru care facem războiul. Antichităţile romane din Dobrogea şi frumoasele colecţii de acolo - distruse sau sfărâmate cu toporul... Din Muzeul Naţional de Antichităţi dispar, mai târziu, cu prilejul vizitei lui Mackensen, cu suita, preţioase obiecte preistorice". (...) "Bulgarii, după ce sechestrează pe directorul (Bibliotecii) Academiei, fură manu militari 600 de manuscripte slave de la Academie şi vreo câteva îmbrăcate în scoarţe de argint, de la Muzeu. Intervenţia lui Mackensen (nota redacţiei - comandantul suprem german al trupelor din România) le scapă, deocamdată. Trebuiau furate cu formă. Se face şi formă" - notează sec autorul.

 

Batjocura femeilor abuzate

 

Ocupanţii au procedat şi în secolul XX ca în Evul Mediu, călcând totul în picioare, fără respect faţă de morală sau religie, fapt dovedit din această carte document: "În multe sate (die deutsche Reinheit) soldaţii rezolvă în public, agăţaţi de stâlpii prispelor casei necesităţile inexorabile, spre scandalul sălbaticilor valahi! Cu rândul, femeile sunt chemate pentru curăţenie şi, spre batjocură, chiar fetele preoţilor şi învăţătorilor". Explicabil de ce ocupanţii şi-au atras ura pământenilor care, sub diverse forme, au luptat pentru eliberarea teritoriilor vremelnic ocupate, aşa cum s-a întâmplat de-a lungul întregii noastre istorii. Săptămâna viitoare vom aduce mărturii din cartea folcloristului C. Rădulescu-Codin, despre jaful practicat în acea perioadă asupra satelor din comuna Corbi, de pe valea Râului Doamnei.

 

 

Pin It