PERIPLUL MOLDAV AL REÎNTREGIRII

Motto: "Puterea şi fericirea unui stat se află în puterea şi fericirea mulţimii, adică a naţiei". (Mihail Kogălniceanu)

Suntem în anul Centenarului, an în care toţi românii, de aici şi de pretutindeni, mai cu seamă aceia despre care ne "spune" şi Eminescu în poezia sa, "Doina" ("De la Nistru pân'la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a"), români care simt adevărata istorie a acestui neam urgisit de soartă, cu bunele şi cu relele, cu iubitorii de neam, dar şi cu hrăpăreţii de ţară, care de-a lungul istoriei au răpit, precum "Şoimii Uralului", trup din trupul gliei noastre străbune.

Întreaga ţară şi, mai abitir, argeşenii, prin mulţi oameni de suflet, s-au implicat, ieri şi azi, în întregirea unui neam destinat parcă doar durerilor şi lacrimilor de sânge, şi s-au implicat nu prin lozinci, slogane, bătăi cu pumnul în piept, ci în mod concret, prin scrieri, diplomaţie, întâlniri la mesele tratativelor, vizite frăţeşti. Să-l amintim aici doar pe omul politic argeşean Ion C. Brătianu, dar au fost mulţi aceia care au vrut să facă ceva pentru ţară.

Dar... noţiunea de Unire nu e de azi, de ieri, ea descinde din începuturi, de la regele Decebal, de la Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare al Moldovei, de la Mihai Viteazul şi de la Cuza şi, cum scriau ziarele timpului, "Unirea s-a făcut cu flori şi lacrimi de bucurie". La 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Unirea cea Mare, implicându-se întreaga suflare românească, venind aici şi unindu-se simbolic Alba Iulia, Chişinăul şi Cernăuţiul, dându-şi mâna cele trei surori, fiice ale aceleiaşi "maice bune", ROMÂNIA.

"Veniţi, români, veniţi la Mecca noastră/ Veniţi la Alba Iulia-n Ardeal", chemarea marelui poet român-basarabean Adrian Păunescu şi-a găsit ecou în sufletul meu şi al multor alţi români care, an după an, am luat drumul Albei, participând la marea sărbătoare de la 1 Decembrie. Aici, în Appulum, ne întâlnim români de pretutindeni, din întreaga ţară şi din diaspora, purtând steaguri şi eşarfe cu tricolor şi retrăind momente emoţionante, unice, pe acest loc sacru al istoriei noastre.

Visul meu s-a împlinit. Visam să vizitez Chişinăul lui Ştefan cel Mare şi Cernăuţiul lui Eminescu, unde poetul, în anul 1866, îndemna întreaga Bucovină să se îmbrace în doliu, ca să plângă împreună moartea dascălului său iubit, marele patriot Aron Pumnul. A venit şi ziua mult aşteptată: o zi de august, minunată. Toată lumea era plină de însufleţire, ce venea parcă din inima domnului Virgil Baciu, primar al comunei Corbi, Argeş, un poenărean harnic, demn de toată lauda, care nu o dată a organizat înfrăţirea cu locuri din Basarabia noastră iubită, cum ar fi comuna Baimaclia, raionul Căuşeni, de unde au venit delegaţii în vizită la Corbi şi astfel ei au reuşit să înnoade o prietenie "în cuget şi-n simţiri" cum rar se întâlneşte.

Acum urma să le întoarcem vizita. Am pornit la drum, alături de sătenii din Corbi, precum şi de cei din comuna Valea Iaşului (cu primarul lor, Nicolae Barbu, un mare suflet nobil, iubitor de cultură şi oameni). S-a aflat acolo şi veteranul colonel (r) Mihai Popescu, de 95 de ani, preşedintele ANCE "Regina Maria", subfiliala Mărăcineni, fost elev al Şcolii de subofiţeri Radna, luptător în cel de-Al Doilea Război Mondial, la Păuliş, alături de colegii lui şi de 23 de camarazi basarabeni, pentru eliberarea Ardealului din mâinile duşmanilor.

Trecuse mult de orele 22. Noapte, autocarul obosit şi-a făcut intrarea în comuna Baimaclia, unde primarul Anatol Doibani, împreună cu sătenii, ne-au întâmpinat cu acea căldură şi ospitalitate românească de neconfundat. Ne-a trecut oboseala. Părea că atunci ne trezisem dintr-un vis cu final splendid, ai cărui protagonişti eram noi, împreună cu oamenii primitori, deschişi la sufletele de români. Ospitalitatea gazdelor ne-a făcut să ne simţim ca la noi acasă.

Şi Festivalul Plăcintelor şi Sarmalelor, aflat la cea de-a cincea ediţie, organizat de primarul comunei, Anatol Doibani, s-a bucurat de un viu interes. Sărmăluţele şi plăcintele tradiţionale au avut mare căutare, iar formaţiile artistice, horele, jocurile şi cântecele au întreţinut atmosfera de veselie şi au mărit bucuria reîntâlnirii. Corul Veteranilor "Mihai Viteazul" din Piteşti, dirijor colonel (r) N. Perniu, a interpretat muzică patriotică, în timp ce artistul poenărean C. Samoilă a prezentat expoziţia "Triada Unirii". Am oferit cu emoţie basarabenilor şaptesprezece volume "Limba noastră cea română" şi "Basarabia şi Transilvania, lacrimi de suflet românesc", cărţi ale profesorului domnişan Ion. C. Hiru, am recitat poezie patriotică, autoare basarabeanca Iulia Toma Pârvu. Totul într-o atmosferă caldă, prietenească.

A doua zi ne-am despărţit cu lacrimi în ochi de prietenii basarabeni, dar cu speranţa revederii. Am mers la Chişinău, unde aveau loc manifestări prilejuite de "Ziua limbii române". Ne-am întâlnit cu alţi fraţi, cu alte mlădiţe ale străbunilor noştri. Alte lacrimi de bucurie, alte speranţe. Alături de primarii Virgil Baciu, Nicolae Barbu şi Anatol Doibani, am desfăşurat un drapel de 100 metri în toată Piaţa. Spre seară am pornit calea întoarsă.

Cum dorinţa mea nu era pe deplin satisfăcută, am urmărit o excursie şi spre... Cernăuţi. Şi cum Dumnezeu ne ascultă dorinţele de bine, am găsit. Aşa că pe 21 septembrie, în anul de graţie 2018, am plecat spre Chişinău, ne-am revăzut cu prietenii dragi, am vizitat Grădina Publică unde veghează Ştefan cel Mare, Adrian Păunescu, Liviu Rebreanu, Nichita Stănescu şi mulţi alţi fraţi de-ai noştri, apoi ne-am dus la Muzeul de Istorie şi, după cum era şi normal, am făcut popas. Unde? În oraşul subteran, la Cramele Cricova, în Regatul Vinului, care se întinde în galeriile subterane pe o distanţă de 120 de kilometri. Adăposteşte şi prelucrează peste un milion de sticle de vin. Cea mai veche sticlă cu vin este din 1902 şi costă 150.000 euro. Acolo, gazdele noastre ne-au prezentat istoricul acestor crame, după care ne-au ospătat, în sala "Iuri Gagarin", cu cinci feluri de vin şi cu plăcinte alese.

Am sosit frânţi la hotel, ne-am odihnit, iar a doua zi am pornit-o spre Ucraina, la Hotin, la Cetatea lui Ştefan. Am vizitat-o, ne-am fotografiat cu drapelul nostru pe Cetatea lui Ştefan, am atins pios apa Nistrului, ne-am luat amintirile şi istoria în buzunar şi am plecat înapoi spre hotel. A doua zi ne-am grăbit să ajungem în oraşul lui Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Aron Pumnul, fost profesor al poetului Eminescu, participant la Revoluţia de la 1848, am pornit deci spre frumosul Cernăuţi.

Cernăuţi este un oraş mare, străbătut de Râul Prut. Acolo am vizitat şi Universitatea "Iuri Fetcovici", care a fost dată în folosinţă în 1875 şi este cea mai mare universitate din Nordul  Bucovinei. A fost şi reşedinţă a mitropoliţilor din Bucovina. Acolo învaţă peste 11.000 de elevi şi studenţi. La această universitate, mulţi ani a fost rector românul, profesorul şi patriotul Ion Nistor, cel care a redactat ACTUL UNIRII de la 1918. A fost membru al Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române. Menţionez că acest minunat oraş a fost atestat documentar, pentru prima dată, de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei. După 1940-1941, cea mai mare parte a populaţiei a fost transferată în restul Uniunii Sovietice, imediat după instalarea regimului comunist. Cernăuţiul, de-a lungul vremurilor, a aparţinut mai multor state: între 168 î.e.n şi 106 e.n. a făcut parte din Dacia, apoi din Moldova (1346-1774), Imperiul Habsburgic (1775-1804), Imperiul Austriac (1804-1867), Austro-Ungaria (1867-1918), Regatul României (1918-1940), URSS (1940-1941), Regatul României (1941-1944), URSS (1944-1991), Ucraina (1991-prezent).

Locurile şi clădirile mari, vechi, cu stucaturi superbe, bisericile de o frumuseţe rară pe care le-am văzut în acest minunat oraş, veche capitală, ne-au impresionat puternic. Dar cum timpul fuge, am sărutat pământul străbunilor noştri şi ne-am grăbit spre Putna, unde Ştefan cel Mare, ca un tată grijuliu, părea că ne aşteaptă, ca de fiecare dată, şi ne dă curaj în tot ceea ce trebuie să facem. Clipe de neuitat, o vară plină de istorie şi, mai ales, plină de o mare nădejde care, cu voia Domnului, va fi îndeplinită. Doamne, ajută!

Nuşa Cantemir, 29 septembrie 2018

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It