SECRETE ISTORICE: Stema Municipiului Curtea de Argeş

Fiecare localitate din ţara noastră are aprobată sau în curs de aprobare o stemă care să o reprezinte şi să o individualizeze din punct de vedere heraldic. În ultima perioadă am urmărit cu atenţie stemele care au trecut prin şirul lung de aprobări necesare pentru a deveni oficiale şi am fost uneori uimit, alteori amuzat, câteodată impresionat de ceea ce a rezultat. România a avut o şcoală de heraldică de înalt nivel şi-i menţionez aici pe Aurel Sacerdoţeanu, Marcel Sturdza-Săuceşti, Dan Cernovodeanu, Maria Dogaru. Heraldica este o ştiinţă străveche, având ca dată a naşterii anul 934, cu reguli stricte stipulate în ţara noastră prin metodologia aprobată de Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigiliografie a Academiei Române.

Nu mă voi referi în continuare la stemele altor localităţi, ci la cea aprobată de Consiliul Local al municipiului Curtea de Argeş pentru urbea noastră. Stema municipiului nostru a fost întocmită prin respectarea cu stricteţe a regulilor heraldicii şi reprezintă îmbinarea între elementul reprezentativ al Ţării Româneşti - acvila valahă - cu însemnele dinastiei Basarabilor - scutul despicat cu cartierul drept fasciat în opt - mobilat cu „cel mai important monument de artă şi arhitectură medievală românească” (N.Iorga) - Biserica Sf. Nicolae Domnesc. 

Din punct de vedere heraldic, stema municipiului nostru este formată dintr-un scut argintiu de tip vechi, francez, pe care se află o acvilă azur, având capul conturnat senestro, cu o cruce ortodoxă în cioc, o spadă în gheara senestră şi un buzdugan (sceptru) în gheara dextră. Acvila are ghearele şi ciocul roşii, aripile larg deschise, iar pe pieptul ei protector este plasat scutul Basarabilor, un scut francez de tip vechi, despicat cu câmpul din dreapta fasciat în opt câmpuri alternante aur – verde (sinople) şi câmpul din stânga auriu. Câmpul din stânga este mobilat cu un element artificial - Biserica Sfântul Nicolae Domnesc. Scutul mare argintiu este timbrat în partea superioară cu o coroană cu cinci turnuri crenelate – argintii - având inscripţionat pe partea inferioară a coroanei crenelate numele oraşului - Curtea de Argeş.

Voi încerca în continuare să vă descifrez semnificaţia acestor simboluri şi culori ce alcătuiesc stema municipiului nostru. Coroana cu cinci turnuri crenelate semnifică rangul localităţii noastre şi anume cel de municipiu. Acvila este o pasăre de prim rang în heraldică, întruchipând curajul, hotărârea, puterea, grandoarea. Acvila apare pentru prima dată în heraldica ţării noastre în formă sigiliară pe un document emis de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368, în Arghiş. Iată cum descrie marele heraldist Dan Cernovodeanu această imagine întâlnită şi pe tratatul lui Mircea cel Bătrân cu regele polon Wladislaw Jagello: „acvila valahă cu capul conturnat, cu aripile strânse, însoţită la dextra de o cruce şi în cantonul superior senestru de o stea cu şase raze flancată de o lună (crai nou) cu coarnele întoarse spre dextra”. Ulterior, poziţia aripilor şi a capului acvilei se modifică ajungând la poziţia adoptată şi pentru stema municipiului nostru în vremea primului domn regulamentar, Alexandru Ghica (1834-1842). Acvila valahă apare şi pe stema judeţului Argeş încă din 1715, Argeşul fiind unul dintre primele trei judeţe consemnate ca având steme. Crucea din ciocul acvilei arată caracterul creştin ortodox majoritar al populaţiei municipiului nostru, oraş de înaltă spiritualitate şi trăire creştin ortodoxă, oraşul primei mitropolii a Ţării Româneşti (1359) şi a Sfintei Mănăstiri a Argeşului. Spada semnifică lupta pentru libertate, în timp ce buzduganul este semnul suveranităţii românilor. Scutul francez de tip vechi fasciat apare pe prima monedă a Ţării Româneşti (ducatul) bătută chiar la Arghiş, având pe avers inscripţia latină Wladislai Waiwoda +, iar pe revers avem stema Ţării Româneşti - acvila valahă aşezată pe coif - şi legenda TRANSALPINA. Acest scut îl întâlnim şi pe nasturii principelui din mormântul 10 din Biserica Sf.Nicolae Domnesc unde, din fericire, s-au păstrat şi culorile aur - verde.

În heraldică există doar şase culori şi două metale cu semnificaţii extrem de clare şi neinterpretabile. Pe stema municipiului nostru întâlnim ambele metale, dar şi trei culori. Cea mai importantă culoare în heraldică este roşul care semnifică putere, acţiune, îndrăzneală, generozitate, dragoste, voinţă, agresivitate. A doua culoare ca importanţă este azurul, ce semnifică loialitate, profunzime, autoritate, ordine, adevăr. Cea de-a treia culoare folosită pe stema municipiului Curtea de Argeş este verde sau sinople (numele provine în mod paradoxal de la pământurile roşii din jurul oraşului turcesc astăzi - Sinope), ce semnifică onoare, raţiune, tinereţe, prospeţime, regenerare, libertate şi sănătate. Aurul este primul metal ca importanţă în heraldică şi simbolizează inteligenţă, prestigiu, virtute, forţă, grandoare, bogăţie, în timp ce argintul înseamnă devotament, corectitudine, puritate, înţelepciune, durată în timp. 

După cum vedeţi, stema votată de Consiliul Local al Municipiului Curtea de Argeş reprezintă simbioza însemnelor Ţării Româneşti, care s-a născut chiar aici în vechiul Arghiş şi ale primei sale capitale, simboluri şi culori care reprezintă aspiraţiile, însuşirile şi caracterul locuitorilor ei, atât din prezent cât şi din toată istoria ei.

 

Notă: Stânga şi dreapta în heraldică se consideră nu din punctul de vedere al privitorului, ci al purtătorului scutului.

 

Rubrică realizată în colaborare cu Muzeul Municipal din Curtea de Argeş

 

 

Pin It