Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
vineri 29 martie 2024 07:38

Eveniment cultural la Centrul de Recreere pentru Pensionari: Ziua Culturii Naţionale şi 167 ani de la naşterea lui Mihai Eminescu!

 

Intrată deja în tradiţia grupului de pensionari care frecventează centrul din Curtea de Argeş, întâlnirea culturală de ieri a avut scopul de a aminti de poetul naţional, a cărui naştere a fost sărbătorită de români pe 15 ianuarie, dată care, din respect şi recunoştinţă faţă de incomensurabila sa valoare şi contribuţie la dezvoltarea literaturii române, a fost stabilită drept Ziua Culturii Naţionale în anul 2010. Cu acest prilej, prof. Constantin Voiculescu a luat cuvântul şi a prezentat argumentele care au dus la această decizie, punând în legătură întreaga activitate scriitoricească şi personalitate a poetului cu ceea ce cunoaştem noi astăzi drept moştenirea culturală a românilor. Printre altele, s-a pus accentul pe reţinerea următoarei informaţii vitale în cunoaşterea lui Mihai Eminescu: "Eminescianismul cuprinde trei constante pe care el, poetul, le-a imprimat adevăratei poezii româneşti: respectul faţă de limba română; relaţia poeziei culte cu folclorul şi cu mitologia autohtonă; legătura cu istoria. În viziunea lui Eminescu, limba şi istoria sunt <<vertebrele naţionalităţii>>. Prin limbă şi istorie, credea poetul, un popor poate să se cunoască pe sine, să-şi păstreze <<sănătatea sufletească şi tinereţea etnică>>, să-şi păstreze moravurile şi să-şi conserve <<seninul neamului>>."

La rândul său, prof. Daniel Dejanu a realizat o succintă biografie a marelui poet, amintind de copilăria plină de farmec a acestuia, pe care a invocat-o obsesiv în anii săi de maturitate ("Unde eşti, copilărie, cu pădurea ta cu tot?"), de relaţia foarte apropiată pe care a avut-o cu mama sa, Raluca Eminovici, dar şi de frumoasele poveşti de iubire trăite cu femeile care i-au devenit muze în creaţiile sale. Managerul Muzeului Municipal, Ştefan Dumitrache, a deplâns situaţia societăţii în care trăim astăzi, din care s-au ridicat capete răuvoitoare care răstoarnă valorile şi fac tot posibilul să distrugă identitatea naţională şi cultura românească, prin atacuri de desfiinţare construite mai ales împotriva lui Eminescu. Despre această bubă a actualei Românii a vorbit şi părintele Ioan Cionca, amintind de recentele intenţii de excludere a Istoriei ca disciplină din programa şcolară, care nu poate avea ca scop decât ştergerea din memoria colectivă a originilor şi trecutului istoric în care s-a format neamul acesta. La aceasta am putea spune că se adaugă şi o strădanie malefică de a conduce noua generaţie înspre uitarea "garanţiei originalităţii noastre fundamentale" care "stă în factorul etnic", după cum spunea George Călinescu, sau - mai bine zis - a specificului naţional, în care se înscrie în mod cert şi profilul spiritual al poporului român. Totodată, preotul Cionca a amintit şi de un aspect mai puţin discutat din viaţa poetului Mihai Eminescu: activitatea ziaristică şi publicistică în care se găseşte însumat patriotismul său. S-a spus astfel că aceste scrieri sunt dovada că poporul român este nepieritor, în ciuda asupririlor şi prăduirilor la care a fost supus de-a lungul vremii.

În fine, prof. Cezar Bădescu a ales să le prezinte invitaţilor, în comparaţie, două poezii de dragoste de o profunzime şi o muzicalitate inegalabile, tablouri idilice, care ilustrează cu succes sensibilitatea vibrantă, dragostea pentru natură şi pentru satul românesc: "Sara pe deal" - scrisă după declanşarea bolii care a dus la dispariţia prematură geniului literaturii române - şi "Floare albastră" - un poem din tinereţe, în care se regăsesc idei poetice întâlnite mai târziu în "Luceafărul".

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 10 lei, pe trei luni 28 de lei, pe șase luni 54 de lei, iar pe un an 100 de lei.