Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ a ajuns la a opta reuşită!

# "Poftiţi la noi pe culmi de deal,/ Poftiţi, gustaţi din caşcaval/ Şi lăudaţi să fie cei ce-ascund în el/ O trudă mare şi un mare zel!"

Evenimentul s-a consumat la trecerea din luna mai în iunie curent. În ultima zi din luna lui Florar, primarul Evlampie Alecu a declarat de pe scena amenajată în lunca Râului Vâlsan din satul Galeş, puţin după ora 16.00, deschiderea ediţiei din acest an. În ciuda ploii agasante, care a oferit o imagine de toamnă târzie, participarea a fost destul de numeroasă. Localnicii şi-au primit cu braţele deschise în cea mai bună tradiţie strămoşească oaspeţii, iar standurile de prezentare ale apreciatelor brânzeturi, completate şi de alte produse "bio" precum căpşunele, s-au bucurat de meritate aprecieri din partea cumpărătorilor. Şi, conform obiceiurilor străvechi româneşti, totul a fost precedat de un Te-Deum oficiat de preoţi din comună. Declarând oficial deschisă a opta ediţie, primarul Evlampie Alecu, alături de care s-a regăsit viceprimarul Ion Stan şi o parte dintre ceilalţi aleşi locali, a anunţat şi programul festivităţilor itinerante, care aveau să se desfăşoare pe parcursul a trei zile, începând tot cu ora 16.00. După Galeş, ziua a doua îi era rezervată sâmbătă satului Brădet, urmând ca duminică să cadă cortina peste eveniment fix în satul Brăduleţ, care este centru al comunei şi a dat şi numele acestui brand pur românesc. De remarcat a fost faptul că şi la această ediţie a fost prezentat un album al evenimentului, realizat pe baza ideilor şi indicaţiilor primarului Evlampie Alecu, care se constituie într-o mini-monografie a comunei. Realizarea tipografică a stârnit un interes deosebit printre participanţii care s-au înghesuit să o primească gratuit, astfel că abia mai prididea cu distribuirea contabilul Cristina Dinu!

Istorie şi actualitate

Prima menţiune documentară a zonei în care se află astăzi comuna Brăduleţ datează din secolul al XVI-lea, mai precis din 14 mai 1506, printr-un document emis de către Cancelaria Domnească a voievodului Radu cel Mare. Hrisovul în cauză privea un schimb de pământuri între familia preotului Aldea şi călugării de la Mănăstirea Brădet. Conform tradiţiei populare, se spune că încă din secolele al XII-lea şi al XIII-lea ar fi trăit pe acele meleaguri un grup de ardeleni refugiaţi de peste munţi, care ar fi construit acolo o biserică înainte de a trece peste deal ca să înfiinţeze satul Corbi. Au urmat şi alte documente, cum ar fi cel emis în anul 1588 de cancelaria voievodului Mircea Ciobanu, care atestă existenţa satului Brătienii de Jos. Grupurile de emigraţi din Transilvania - mai ales din zona Mărginimea Sibiului - au înlocuit treptat numele băştinaş cu unul mai familiar lor, cel de Galeş. Brădetul apare consemnat apoi şi pe prima hartă a Ţării Româneşti întocmită pe la anii 1700 de către stolnicul Constantin Cantacuzino. 

Brăduleţul, vatră de istorie străveche, întemeiată pe malul Vâlsanului unde s-a descoperit în secolul trecut o relicvă vie a timpurilor aproape imemoriale, peştele numit asprete, se prezintă astăzi ca o localitate populată de oameni gospodari. Aceştia au ceva din matricea genetică a strămoşilor munteni tradusă prin capacitate de rezistenţă mai puţin obişnuită altora în faţa vicisitudinilor vieţii, având rădăcini adânci înfipte în pământul străbun, dar care moştenesc şi destule trăsături ale gospodăroşilor înaintaşi ardeleni de dincolo de Carpaţi, cu care au păstrat legături strânse de-a lungul timpurilor. Comuna este situată la 55 km de municipiul Piteşti, capitala judeţului Argeş şi la 25 km de Curtea de Argeş, Prima Cetate de Scaun a Basarabilor Întemeietori de Neam, voievozii din secolul al XIV-lea, care au obţinut prin jertfe de sânge independenţa statului feudal Ţara Românească faţă de Regatul maghiar. Pentru a ajunge de la Piteşti la Brăduleţ, se poate urma traseul rutier de DN 7C până la ieşirea din Merişani, după care se va vira la dreapta pe DJ 703I, care va fi urmat până la destinaţie. De la Curtea de Argeş, traseul este ceva mai scurt, pe DN 73C, după care în comuna Muşăteşti, după trecerea peste podul peste Râul Vâlsan, se virează la stânga pe DJ 703I şi se urmează pitorescul traseu printr-o adevărată succesiune de peisaje extrem de incitante, dominat de verdele crud al primăverii de astă-dată oarecum întârziate. Trebuie însă remarcat faptul că acest drum judeţean este, pe alocuri, plin de capcanele reprezentate de găurile - unele de-a dreptul considerabile - din asfalt, semn că angajaţii de la Drumuri Judeţene nu sunt nici pe departe atât de buni gospodari ca localnicii. Iar turiştii ce nu cunosc topografia gropilor riscă să-şi rupă autovehiculele, de parcă n-am fi în Europa, ci prin cine ştie ce ţinut uitat de timp. Trebuie remarcat faptul că indolenţa numiţilor este la fel de tradiţională ca şi caşcavalul de Brăduleţ, fapt ce nu pare să-i deranjeze pe şefii lor pe care-i umplu de ruşine!...

Artă populară autentică

Păstori din tată-n fiu, localnicii şi-au dezvoltat şi alte abilităţi de-a lungul timpului, pentru că pământurile pe care trăiesc nu sunt foarte potrivite pentru agricultură. Prepararea brânzeturilor de toate soiurile şi a pastramelor s-a completat la modul cel mai fericit cu dezvoltarea unei puternice civilizaţii a lemnului, dar şi cu artizanatul, inclusiv textil. Sculpturile în lemn se regăsesc la multe case bătrâneşti şi la unele de dată mai recentă, dar acest meşteşug, ca şi cel al dogăritului, al cojocăritului, pictura pe icoane sau încondeierea ouălor sunt pe cale de dispariţie. Şi asta pentru că tânăra generaţie este mai interesată să facă bani repede şi uşor decât să trudească la coada vacilor, după oi sau la războiul de ţesut. Elementele tradiţionale riscă să dispară peste câteva generaţii, ca şi arta populară autentică, argument de forţă în afirmarea identităţii naţionale. Iar acest festival este menit să conserve şi să ducă mai departe vechile şi sănătoasele meşteşuguri care i-au ajutat pe străbuni să supravieţuiască vremurilor întunecate!

O mână de producători

Cei care au participat la majoritatea celor opt ediţii au putut constata faptul că, de la an la an, a scăzut numărul producătorilor autentici de caşcavaluri şi brânzeturi. De pildă, în aceste zile am identificat numai câţiva dintre cei pe care-i întâlneam la festival în ani precedenţi: Ioniţă Ştefan, cunoscut ca "baciul Fane", care se mândreşte cu un certificat de autenticitate a produsului şi care spunea la Galeş că aştepta un oficial de la Ministerul Agriculturii să vină la Brăduleţ; Silvia Sîru, care prezenta caşcavaluri şi delicioase produse de cofetărie/patiserie pe bază de brânzeturi; Maria Magdalena Stroe, de la care am aflat că a moştenit meşteşugul preparării caşcavalului de la bunicul pe linie paternă şi că-l va lăsa - la rându-i - celor doi copii, dar care mai oferea cumpărătorilor şi ţuica nelipsită din casele oamenilor de la munte; Filip George Alexandru, care pe lângă caşcaval, tenta clienţii cu nişte căpşune superbe obţinute "bio" pe pământurile sale de la Galeş; Gheorghe Groşanu, din Corbi, care avea sortimente diverse de telemea de oaie, urdă şi pastramă de oaie.

Trei zile de petreceri câmpeneşti

Organizatorii au reuşit ca şi în acest an să pregătească un program artistic deosebit, prezentat cu deosebit talent de doi rapsozi populari, şi l-am numit aici pe argeşeanul Graţian Bădescu şi pe încântătoarea ardeleancă Rodica Popa-Comăniciu, care ne-au delectat şi la ediţia precedentă. Buni mânuitori ai verbului, aceştia au ştiut să menţină trează atenţia celor prezenţi şi să-i facă să încingă hore şi în ploaie - cum s-a întâmplat vineri, la Galeş - nu numai sub cerul senin. Încă o dată, românii de pe Vâlsan şi oaspeţii lor au dovedit că ştiu şi să petreacă, nu numai să muncească! Lăudabilă a fost continuarea tradiţiei de a promova tinere talente locale pe scena acestui festival, iar spectatorii care au vechime în participare au putut constata cum au crescut nişte copii superbi şi talentaţi, transformându-se în adolescenţi încântători, care justifică încrederea acordată prin şlefuirea talentului nativ de către pricepuţi dascăli. În cele trei zile cât a durat evenimentul, pe scenă au urcat multe formaţii şi solişti care-şi caută un loc sub soarele gloriei artistice, dar şi unii consacraţi. Localnicii au prezentat cu mândrie mai multe formaţii, cum ar fi "Brăduleţul", "Fluieraşii" şi "Ţiteraşii" lui Tică Vasile sau "Datina Păstorilor", alături de care au evoluat Grupul vocal "Haiducii Vlădicii", din Topoloveni, pregătit de maestrul Graţian Bădescu, ansambluri precum "Ciuleandra", tot din Topoloveni, cu solista Ana Maria Iorgulescu, "Doina Cârcinovului", "Resteul" din comuna Bogaţi - care urma să plece într-un turneu în Macedonia, "Chindia" din Călineşti, alcătuit din fete, "Bratia" din Vlădeşti, care a dansat ca în urmă cu 150 ani pe muzica unui singur fluier purtat cu virtuozitate de Dragoş Stroe, Ansamblul "Doina Argeşului", "Doruri Muscelene" cu Liviu Iana şi solişti precum Luca, Andrei, Maia Bold, Alexia Budin sau deja consacrata Ilona Anghel, din Corbi. La reuşita deplină a spectacolelor muzicale şi-au dat concursul şi alte ansambluri dintre care le mai amintim pe cele din judeţele Gorj, Vâlcea sau Sibiu, din Jugur sau Polovragi, pe lângă cele argeşene sosite şi din comunele din nordul judeţului nostru, precum Albeşti, Arefu, Cicăneşti sau Valea Danului. În program au mai figurat solişti iubiţi în zonă, precum Nicolae Datcu, Andrei Hereşanu sau Formaţia "Ştefan Săvoiu"- solistă Ana Maria Iorga.

Festivalul Caşcavalului va continua!

Aceasta a fost vestea bună pe care ne-a oferit-o primarul Evlampie Alecu. Anul acesta a fost ultimul din cei cinci de sustenabilitate, dar comunitatea locală va continua să finanţeze evenimentul şi în 2020. Numai că se va restrânge oarecum, desfăşurându-se pe parcursul unei singure zile, dar păstrându-şi caracterul itinerant, însă de la an la an. Decizia a fost impusă de costurile de organizare care nu sunt nici pe departe neglijabile. Autorităţile, în special aleşii locali care-l sprijină pe primar în proiectele de dezvoltare - viceprimarul Ion Stan, Gheorghe Maria, Crinuţa Elena Guinea, Gheorghe Gavrilă, Florin Iordache (PSD), Constantin Tron şi Vasile Enache (PNL), Grigoraş Bănică şi Constantin Rădulescu (PRM), Gheorghe Florea (ALDE) şi Dana Bădoi (PMP), precum şi localnicii conştientizează că acest festival a făcut Brăduleţul cunoscut în lume şi a impus pe piaţă un brand naţional, ceea ce - trebuie să recunoaştem - nu este chiar de colea ori la îndemâna oricui!...

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

fShare

Tweet