Autostrada Sibiu-Piteşti: 77 case vor fi demolate, iar 8 noduri rutiere, 9 tuneluri şi 71 poduri vor fi edificate!

Acordul de mediu pentru Autostrada Sibiu-Piteşti are 180 pagini şi a fost emis în ultimele zile ale lunii decembrie 2018, fiind documentul care a tergiversat până acum începerea construcţiei principalului proiect de infrastructură al României. Conform acordului, viitoarea autostradă va avea 5 secţiuni, 8 noduri rutiere, 9 tuneluri, 71 poduri, dar şi 51 zone cu potenţial de instabilitate. Autostrada Sibiu-Piteşti va traversa trei judeţe - Sibiu, Vâlcea şi Argeş - şi va avea o lungime de 122 km şi 110 m. Pentru realizarea proiectului, aceasta va fi divizată în cinci secţiuni: Sibiu-Boiţa, Boiţa-Cornetu, Cornetu-Tigveni, Tigveni-Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş-Piteşti. Autostrada va începe de la intersecţia cu centura Sibiului, în zona localităţii Şelimbăr. Însă până la tăierea panglicii de inaugurare a noii autostrăzi, vă propunem să vedem cum va arăta aceasta, conform datelor tehnice aprobate prin acordul de mediu, emis de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). În total, proiectul va ocupa peste 1.000 hectare după finalizare, iar specialiştii de la C.N.A.I.R. spun că autostrada va fi proiectată pentru viteza de trafic de 120 km/h, iar pe secţiunile "unde condiţiile de relief permit, se adoptă elemente care să corespundă vitezei de 140 km/h". Pe lângă partea carosabilă propriu-zisă a autostrăzii, proiectul include mai multe componente, printre care noduri rutiere, poduri, pasaje şi viaducte, tuneluri, parcări, spaţii de servicii etc.

Nodul rutier de la Boiţa va asigura conexiunea cu Autostrada Sibiu-Făgăraş

Conform acordului de mediu, autostrada va avea 8 noduri rutiere. Primul va fi la Sibiu şi va fi cel ce va ocupa primii 100 m ai proiectului. Acesta va face legătura cu DN 1/DN 7, dar şi cu DJ 106D. Al doilea nod rutier va fi după 12-14 km, la Boiţa care, la rândul lui, va face conexiunea cu DN 7 "şi cu Autostrada Sibiu-Făgăraş", aşa cum scrie în acordul de mediu. În ceea ce priveşte Autostrada Sibiu-Făgăraş, în aprilie 2015 a fost semnat un contract pentru Revizuirea Studiului de Fezabilitate, însă de atunci nu a fost stabilită o variantă finală de traseu.
La Cornetu va fi construit cel de-al treilea nod rutier, la km 44-45. Acesta va face legătura cu DN 7 prin DJ 703M (Curtea de Argeş-Cornetu). La km 73-74 va fi construit nodul rutier de la Văleni, iar la km 82-83, cel de la Tigveni. Ultimele trei noduri rutiere vor face legătura cu oraşul Curtea de Argeş (km 91-92), cu DN 7C (Băiculeşti, km 105-106) şi cu DN 7 atât pe direcţia Bucureşti-Sibiu, cât şi pe direcţia Piteşti-Rm. Vâlcea (Bascov, km 120-122).

Tuneluri cu ieşiri de urgenţă

Viitorul drum de la Sibiu la Piteşti va trece prin 9 tuneluri. Unele dintre ele vor fi asigurate cu ieşiri de urgenţă. Cel mai lung tunel va avea 1.700 m şi va fi construit la Poiana, iar 3 dintre ele vor trece prin "Aria naturală Frumoasa": la Boiţa (360 m lungime), la Lazaret Nord (1.060 m) şi la Lazaret Sud (330 m). Alte 2 tuneluri vor avea peste 1 km lungime: la Câineni (1.590 m) şi la Curtea de Argeş (la km 85 - 1.350 metri). "În caz de necesitate, la nivelul tunelurilor, din 500 în 500 m sunt prevăzute ieşiri de urgenţă. Ieşirile de urgenţă garantează utilizatorilor ieşirea din tunel fără vehicul şi ajungerea într-un post sigur în cazul unui incendiu sau al unui accident. La fiecare extremitate a ieşirilor de urgenţă, în punctul terminal, acestea sunt echipate cu uşi rezistente la foc, de dimensiuni adecvate, completate cu mânere anti-panică pentru permiterea traversării utilizatorilor în fugă de la o galerie la cealaltă galerie ori de câte ori apare o situaţie de pericol", se mai menţionează în acordul de mediu.
În documentul emis de ANPM se mai menţionează că pe autostradă vor fi 8 locuri în care vor fi amenajate spaţii de servicii sau parcări de scurtă durată. Spaţiile de servicii vor fi de trei tipuri: primul - se amplasează în lungul autostrăzii atât pe partea dreaptă, cât şi pe partea stângă, având suprafaţa de 15.500 mp; al doilea - având suprafaţa de 25.000 mp; al treilea - cu suprafaţa de 35.000 mp. În total, vor fi 2 spaţii de servicii de tip S1 (km 7 şi km 62), 2 spaţii de servicii de tip S2 (km 43 şi km 117), precum şi câte un loc pentru spaţii de servicii pe partea dreaptă (km 77) şi partea stângă (km 79).

Zone cu potenţial de instabilitate

Specialiştii atrag atenţia că Autostrada Sibiu-Piteşti va trece prin zone cu potenţial de instabilitate, astfel că lucrările vor avea loc şi în funcţie de acest aspect. Conform acordului de mediu, au fost identificate 51 astfel de zone. Astfel, zone cu risc potenţial la alunecări de teren, versanţi cu înclinări, versanţi laterali abrupţi cu torenţi adânci în zone lipsite de vegetaţie, zone cu alunecări active sau alunecări vechi stabilizate, alunecări parţiale active cu potenţial evolutiv. Ca soluţii, specialiştii au menţionat mai multe măsuri pentru a asigura stabilitatea terenului: "montarea de inclinometre", "structuri speciale pentru asigurarea stabilităţii"; "pământ armat cu parament vertical din elemente prefabricate, pe fundaţie de minipiloţi"; "structuri speciale pentru asigurarea stabilităţii şi protecţia taluzului cu geocelule"; "fundare indirectă"; "ziduri de sprijin din pământ armat"; "ziduri de sprijin" etc.

Garduri de protecţie, care "să nu permită trecerea animalelor"

Autostrada va fi prevăzută pe întreaga lungime cu garduri de protecţie, amplasate pe ambele părţi ale acesteia. Iată cum se explică acest aspect în acordul de mediu: "Pe întreg traseul cuprins între Sibiu şi Curtea de Argeş se va instala gard ranforsat cu înălţimea minimă de 3 m (cu partea superioară a gardului înclinată în exteriorul autostrăzii şi plasa gardului îngropată). Înălţimea acestuia trebuie adaptată la situaţiile din teren, fiind recomandat un gard mai înalt în zonele de debleu (...) Va fi necesară amplasarea unor ieşiri cu sens unic pentru exemplarele de faună pătrunse accidental în zona carosabilului (de ex., prin zona nodurilor rutiere). Locaţiile acestor ieşiri vor fi stabilite în cadrul Planului de management de mediu realizat în etapa de construcţie. Porţile unidirecţionale vor permite eventualilor indivizi ai faunei sălbatice ajunşi în zona autostrăzii să se întoarcă în zona sigură delimitată de gardul ranforsat. Între Curtea de Argeş şi Piteşti vor fi prevăzute garduri de plasă montate pe stâlpi de metal şi îngropate 60 cm, cu înălţimea de 1,5 m în zonele neîmpădurite şi 1,8 m în zonele împădurite. Plasa gardului trebuie să aibă ochiuri cu dimensiuni care să nu permită trecerea animalelor (...)".

Defrişări în arii naturale

Construcţia Autostrăzii Sibiu-Piteşti înseamnă şi defrişări de păduri, inclusiv o suprafaţă anumită din arii naturale. Traseul autostrăzii va intersecta două arii protejate de interes naţional: Rezervaţia Naturală Valea Vâlsanului, de pe teritoriul judeţului Argeş şi Parcul Naţional Cozia, de pe teritoriul judeţului Vâlcea. Totodată, traseul tronsonului de autostradă se situează în vecinătatea mai multor arii naturale protejate, cel mai apropiat sit UNESCO fiind "Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe" ("Păduri antice şi primare de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei"), desemnat pentru protecţia patrimoniului natural regăsit în Masivul Cozia. Distanţa minimă de la traseul autostrăzii până la acest sit este de aproximativ 625 m. Alte arii naturale protejate pe lângă care va trece autostrada: Rezervaţia naturală Şuvara Saşilor; Rezervaţia naturală Pădurea Călineşti-Brezoi; Rezervaţia paleontologică Goleşti; Rezervaţia Naturală Lacul Bascov. "Pentru realizarea proiectului este necesară defrişarea unor suprafeţe de teren cu scoaterea definitivă a 198,84 ha, atât pentru realizarea autostrăzii, cât şi pentru realizare ecoductelor. Din suprafaţa totală de 198,84 ha, din interiorul ariilor naturale protejate va fi scoasă definitiv din fond forestier suprafaţa de 47,97 ha, inclusiv pentru realizarea celor două ecoducte (un total de 3,16 ha)", explică ANPM. Astfel, conform calculelor oficiale, numai judeţul Sibiu va rămâne fără 35,7 ha de pădure!

Câţi oameni vor lucra la construcţia Autostrăzii Sibiu-Piteşti

În acordul de mediu se menţionează că numărul total estimat de persoane/muncitori necesari în perioada de construcţie este de 2.000 persoane. Numărul de personal a fost considerat maximal la 400 persoane/zi pe fiecare lot al autostrăzii, în perioada de vârf a lucrărilor. Programul de lucru al acestora în perioada derulării lucrărilor va fi de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână. De asemenea, construcţia autostrăzii va conduce la demolarea unui număr de 77 case, 55 anexe gospodăreşti şi 5 hale.

Motorină, explozivi, deşeuri

Pentru realizarea proiectului autostrăzii, pe şantierele care vor apărea între Sibiu şi Piteşti se vor folosi mai multe materii prime şi resurse naturale necesare acestui lucru, după cum urmează: peste 2 milioane de metri cubi de beton, circa 1 milion de tone de oţel, peste 2 milioane de tone de ciment, peste 30 milioane de metri cubi de motorină, 5.000 litri de vopsea pentru marcaje. Totodată, se estimează că va fi necesară utilizarea a patru tipuri de explozivi. În ceea ce priveşte deşeurile, se estimează că vor fi generate 150 tone de deşeuri menajere/an, peste 1.000 metri cubi de deşeuri de materiale de construcţie/an; vor fi scoase din uz 700 anvelope/an, iar 300 acumulatori/an vor trebui înlocuiţi.

Impactul

Specialiştii de la ANPM spun că în cea mai mare parte a zonei ocupate de proiect, efectul cumulat al infrastructurilor nu este unul semnificativ, cu excepţia Văii Oltului (sectorul Călimăneşti-Boiţa). "Se apreciază că în acel sector există un impact semnificativ asupra speciilor de faună, atât din punct de vedere al fragmentării habitatelor, cât şi al reducerii efectivelor populaţionale ca urmare a coliziunii cu traficul auto şi feroviar", au explicat aceştia. ANPM a mai adăugat că "singurul proiect care are potenţialul de a genera impact cumulativ semnificativ împreună cu proiectul Autostrăzii Sibiu-Piteşti este Drumul Expres (DE) Sibiu-Făgăraş, proiect ce poate genera toate formele de impact înregistrate şi în cazul Autostrăzii Sibiu-Piteşti".
Conform rezultatelor Studiului de schimbări climatice, pe baza analizei condiţiilor climatice actuale, zona proiectului nu este expusă fenomenelor de intensificare a vântului. Conform aceluiaşi studiu, zona proiectului prezintă însă o sensibilitate mare la inundaţii, ţinând cont că proiectul va fi realizat în zona adiacentă albiilor şi bazinelor râurilor Olt şi Argeş. "Sensibilitatea zonei proiectului la eroziunea solurilor este estimată ca fiind scăzută. În cazul incendiilor de vegetaţie, Studiul de schimbări climatice consideră că proiectul are o sensibilitate medie, fiind necesară doar intervenţia C.N.A.I.R. S.A. în perioada de operare a infrastructurii pentru evitarea afectării utilizatorilor acesteia. Studiul de schimbări climatice concluzionează că din punct de vedere al alunecărilor de teren, expunerea proiectului la această variabilă climatică este ridicat. În cazul căderilor de pietre, este estimat că expunerea proiectului este medie", se mai menţionează în document.
În ceea ce priveşte impactul asupra biodiversităţii, ANPM consideră că din cauza duratei foarte mare de timp dintre momentul construcţie - post-construcţie şi momentul potenţial al dezafectării nu se poate estima amploarea şi dimensiunea lucrărilor şi nici impactul pe care acestea le-ar putea genera. "Cu toate acestea, este de aşteptat ca impactul generat să fie mai mult sau mai puţin similar cu cel din etapa de construcţie", a precizat instituţia. ANPM le recomandă celor care se vor apuca de muncă să ia în calcul mai multe măsuri pentru a limita posibilele impacturi: de la curăţarea roţilor vehiculelor înainte de ieşirea din şantier pe drumurile publice, asigurarea canalizării şi evacuării apelor pluviale din perimetrele unde se execută lucrări pentru a evita stagnarea apelor şi menţinerea de către antreprenor a tuturor toaletelor într-o stare adecvată de funcţionare, până la implementarea unui sistem de identificare şi colectare a potenţialelor victime de animale de pe autostradă ("cel puţin în zona de contact a SPA/SCI Frumoasa cu SPA/SCI Făgăraş, în nordul şi estul SPA/SCI Cozia şi în zona SPA Lacurile de acumulare de pe Argeş"), evitarea amplasării picioarelor de pod la distanţe mai mici de 10 m faţă de malul râului sau dotarea cu recipiente închise ermetic ce nu atrag fauna sălbatică şi care nu pot fi deschise de urşi în toate spaţiile aferente autostrăzii la nivelul cărora se realizează colectarea şi depozitarea temporară a deşeurilor organice în zona cuprinsă între Sibiu şi Curtea de Argeş.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It